Politici europene relevante pentru domeniul competențelor pentru viață și pentru locuri de muncă

Documentul european pornește de la definiția competenței ca fiind ceea ce știe, ce înțelege și ce poate face o persoană, iar aceasta reprezintă calea către creșterea șanselor de angajare și către prosperitate.
Se consideră că, într-o economie globală aflată în schimbare, competențele vor avea rol determinant pentru competitivitate, pentru stimularea inovării şi pentru coeziunea socială.
Agenda pentru competenţe în Europa face referire la capitalul de competenţe pe care trebuie să îl aibă orice persoană, cu accent pe persoanele aflate în risc (persoanele cu calificări cu un nivel scăzut, șomerii sau cei care riscă să intre în șomaj, oamenii care necesită reorientare în carieră, migranți).

Agenda este construită în jurul a trei direcții de activitate principale, fiecare dintre acestea cu direcții specifice de intervenție:

I.Îmbunătățirea calității și a relevanței formării de competențe, prin:

Consolidarea bazelor: competențe de bază – Se consideră că dobândirea de la o vârstă fragedă a acestor competențe reprezintă baza pentru dezvoltarea competențelor superioare şi constituie premise pentru: accesul la locuri de muncă, participarea pe deplin în societate, continuarea învățării și dezvoltarea carierei. Pentru aceasta, Comisia a propus stabilirea unei Garanții de competențe COM(2016) 382.
Consolidarea rezilienței: competențe-cheie și competențe superioare, mai complexe – Se subliniază importanţa dobândirii de competenţe transversale, care sunt mai puţin valorificate la nivelul sistemelor de educaţie. În acest sens, Comisia a dezvoltat cadre de referință pentru competențele digitale și pentru spiritul antreprenorial și a lansat o revizuire a cadrului privind competențele-cheie. De asemenea, programele UE (Erasmus+, COSME, Fondul social european) oferă sprijin în acest scop.
Promovarea învățământului profesional și tehnic (VET) ca primă alegere – Vizează valorizarea VET ca facilitator al tranziției către piaţa muncii, prin dezvoltarea 8 competenţelor profesionale. În acest sens, Comisia a susținut punerea în aplicare a Concluziilor de la Riga privind competențele și calificările de calitate și relevante pentru piața forței de muncă.
Conectare: plasarea accentului pe competențele digitale – Se porneşte de la ideea că societatea și locurile de muncă necesită competențe digitale și se recomandă statelor membre să investească mai mult în formarea competențelor digitale pentru întreg spectrul educației și formării.

II. Sporirea vizibilității și a comparabilității competențelor și calificărilor, prin:

Îmbunătățirea transparenței și a comparabilității calificărilor – Prevederile fac referire la Directiva UE 2005/36/CE care facilitează recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale și la procedura electronică la nivelul UE din 2016 pentru recunoașterea calificărilor profesionale (cardul profesional european).
Revizuirea Cadrului european al calificărilor (CEC) este solicitată de nevoia de a facilita înțelegerea și compararea rezultatelor învățării legate de calificări.
Stabilirea timpurie a profilului calificărilor și competențelor
– Nevoia de înţelegere şi de recunoaştere a competenţelor şi calificărilor este susţinută de instrumentele dezvoltate prin Europass și CEC.

III.Promovarea informațiilor cu privire la competențe, documentarea și alegerea unei cariere în cunoștință de cauză, prin:

Informare mai bună pentru alegeri mai bune
– Se atrage atenția asupra sistemelor naționale de informare cu privire la competențe, care necesită o interacțiune locală mai bună între educație și formare, pe de o parte, și piața forței de muncă, pe de altă parte. În acest sens, Comisia a propus revizuirea cadrului Europass ca paltformă de servicii online privind competențele și calificările, precum și instrumente gratuite de autoevaluare.
Dezvoltarea informațiilor cu privire la competențe și cooperarea în sectoarele economice – Pentru a îmbunătăți informațiile cu privire la competențe și a aborda deficitul de competențe în sectoarele economice, Comisia lansează un Plan de cooperare sectorială în materie de competențe.
Mai bună înțelegere a performanței absolvenților – În scopul sprijinirii instituțiilor de învățământ să evalueze pertinența ofertelor de învățare, Comisia a propus în 2017 o inițiativă privind monitorizarea absolvenților de învățământ superior, în vederea îmbunătățirii informațiilor despre modul în care evoluează absolvenții pe piața forței de muncă.

Rezultatele corelate cu direcţiile de acţiune anterior menţionate fac referire la:

În decembrie 2016 a fost adoptată Recomandarea privind parcursurile de actualizare a competențelor: noi oportunități pentru adulți (Upskilling Pathways: New Opportunities for Adults), care vizează adoptarea unor măsuri de sprijin pentru ca adulții slab calificați să dobândească un nivel minim de alfabetizare, numeraţie şi abilităţi digitale sau să dobândească un set mai larg de abilități, care să sprijine progresul spre o calificare superioară.
În decembrie 2016 a fost lansată Coaliția pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital (Digital Skills and Jobs Coalition). Scopul acestui demers este acela de a îmbunătăți abilitățile digitale ale populației largi, nu doar a profesioniștilor IT, inclusiv prin dezvoltarea strategiilor naționale de competențe digitale.
În ianuarie 2017 a fost lansat Planul general de cooperare sectorială privind competențele (Blueprint for Sectoral Cooperation on Skills). Acesta vizează îmbunătățirea nivelului de cunoaștere a capitalului de competențe și de abordare a deficiențelor de competențe în diverse sectoare economice.
În mai 2017 a fost adoptat Cadrul european al calificărilor (European Qualifications Framework) revizuit și anexele aferente, cu rol de a sprijini o mai bună înțelegere a calificărilor și de a utiliza mai eficient toate abilitățile disponibile pe piața europeană a muncii.

Rezultatele corelate cu direcţiile de acţiune anterior menţionate fac referire la:

În aprilie 2018 a fost adoptată revizuirea Cadrului Europass, ca instrument mai flexibil pentru prezentarea competențelor și calificărilor, pentru informarea cu privire la nevoile de competenţe şi pentru sprijinirea în alegerea carierei.
Revizuirea în mai 2018 a Recomandării Consiliului Uniunii Europene privind competențele cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții a vizat recalibrarea setului de opt competențe cheie din perspectiva nevoii persoanelor de a lucra și a trăi în secolul XXI. Revizuirea a vizat cu prioritate promovarea abilităților transversale și a celor antreprenoriale.
După ani de asumări, promovare prin documente de politici publice și implementare la nivel de curriculum formal și nonformal, în anul 2018 – în contextul obiectivelor stabilite de New Skills Agenda for Europe – lista celor opt competențe cheie a fost revizuită, prin documentul Recomandarea Consiliului Uniunii Europene din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (2018/C189/01), astfel: competențe de alfabetizare; competențe lingvistice; competențe în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii; competențe digitale; competențe personale, sociale și de învățare; competențe civice; competențe antreprenoriale; competențe de sensibilizare și expresie culturală.

Competențele-cheie vizează rezultate ale învățării de care au nevoie toți cetățenii pentru împlinirea și dezvoltarea personală, ocuparea unui loc de muncă, incluziune socială și cetățenie activă. Acestea sunt dezvoltate în perspectiva învățării pe tot parcursul vieții, începând din copilăria mică și pe tot parcursul vieții adulte, prin intermediul învățării formale, non-formale și informale. Toate competențele-cheie sunt considerate la fel de importante; fiecare dintre acestea contribuie la o viață de succes în societate. Competențele pot fi aplicate în diferite contexte și în diferite combinații. Ele se suprapun și se întrepătrund; aspectele esențiale dintr-un domeniu pot sprijini competențele dintr-un alt domeniu.

Competența de alfabetizare – aceasta pune accente pe valoarea instrumentală a comunicării; implică capacitatea de a comunica și de a stabili conexiuni cu alte persoane, în mod eficient, adecvat și creativ; dezvoltarea acestei competențe reprezintă baza pentru continuarea învățării și a interacțiunii lingvistice; în funcție de context, competențele de alfabetizare pot fi dezvoltate în limba maternă, în limba de școlarizare și/sau în limba oficială dintr-o țară sau regiune; Competența multi-lingvistică – aceasta se referă la abilitatea de a utiliza mai multe limbi pentru comunicare, adaptat la diferite contexte culturale și sociale; după caz, poate include menținerea și dezvoltarea în continuare a competențelor de limbă maternă;

Competența matematică și competența în științe, tehnologie și inginerie – aceste două competenţe vizează utilizarea gândirii matematice (algoritmi, formule, reprezentări grafice, modele etc.), precum şi utilizarea diferitelor cunoștințe și metode ştiinţifice (observația, experimentul etc.) pentru rezolvarea de probleme din viaţa cotidiană, pentru înțelegerea schimbărilor cauzate de activitatea umană și a responsabilității fiecărui cetățean,
Competența digitală – face referire la utilizarea responsabilă şi critică a tehnologiilor digitale în diferite contexte de învăţare, de muncă, de viaţă socială; presupune alfabetizare digitală şi media, comunicare cu sprijinul tehnologiilor, creare de conținuturi digitale, precum şi preocuparea pentru siguranța și securitatea cibernetică;
Competența de dezvoltare personală, socială și de a învăța să înveți – presupune deprinderi de reflectare personală, de a învăța să înveți, de gestionare a timpului și a informației, de management al învățării și al carierei, de gestiune a relației cu ceilalți,
Competența civică – aceasta se referă la a înțelege conceptele și structurile sociale și de a acționa în acord cu acestea, în calitate de cetățean responsabil participant activ la viața socială; Competența antreprenorială – include abilități precum creativitatea, gândirea critică, inițiativa și perseverența, colaborarea pentru a planifica și realiza proiecte cu valoare culturală, socială sau financiară;
Competența de sensibilizare și exprimare culturală – presupune cunoașterea modalităților de exprimare a ideilor în forme artistice sau alte forme culturale.

În iunie 2019 a fost lansat Instrumentul european de stabilire a profilului de competențe al resortisanților din țările terțe (EU Skills Profile Tool for Third-Country Nationals) cu rolul de a sprijini identificarea timpurie a competențelor solicitanților de azil, a refugiaților și a altor migranți. Comisia lucrează la un set de măsuri pentru sprijinirea modernizării educației și formării profesionale (VET), inclusiv prin evenimente și activități din cadrul Săptămânii europene a competențelor profesionale.

Recomandarea Consiliului privind parcursurile de actualizare a competențelor: noi oportunități pentru adulți (2016/C 484/01) [Upskilling Pathways: New Opportunities for Adults]

Grup țintă: adulţi cu nivel scăzut de calificare (de exemplu, cei care nu au finalizat învățământul secundar superior și care nu sunt eligibili pentru ajutorul Garanţiei pentru tineret), angajați, șomeri sau inactivi pe piaţa muncii şi care au nevoie de consolidarea competenţelor de bază; se face precizarea că statele membre pot defini grupuri țintă prioritare, în funcție de contextul național.
Recomandarea este una dintre acțiunile cheie din cadrul New Skills Agenda for Europe. Aceasta pornește de la premisa că fiecare persoană are nevoie de o gamă largă de aptitudini, cunoștințe și abilități pentru propria dezvoltare personală și pentru incluziunea profesională, socială și civică.
Parcursurile de actualizare a competențelor, promovate de recomandarea europeană, vizează adulții cu un nivel scăzut de aptitudini, cunoștințe și competențe, care nu sunt eligibili pentru sprijin în cadrul Garanției pentru tineret.
Scopul recomandării este sprijinirea adulţilor pentru a dobândi un nivel minim de abilităţi de alfabetizare, numerice și digitale și/sau dobândirea unui set mai larg de competenţe, care sprijină progresul spre o calificare secundară superioară sau echivalent (nivel 3 sau 4 din Cadrul European al Calificărilor EQF), relevantă pentru piața muncii și pentru o participare activă în societate.

Recomandarea europeană atrage atenția că acest scop poate fi realizat prin furnizarea de educație și de formare profesională în structuri de învățare corespunzătoare, în care profesorii și formatorii calificați aplică metode de predare specifice adulților și exploatează potențialul de învățare digitală.
Recomandările formulate către statele membre vizează următoarele direcții de acțiune:
-să ofere acces la parcursuri de actualizare a competențelor pentru adulții cu un nivel scăzut de competențe, cunoștințe și aptitudini (ex. cei care au părăsit timpuriu sistemul de educație şi formare profesională), pentru a dobândi competenţe de bază și competențe pentru piața forței de muncă și participarea activă în societate;
-să identifice grupurile-țintă prioritare la nivel național, pentru punerea în aplicare a parcursurilor de actualizare a competențelor; în acest mod este facilitată cooperarea dintre partenerii sociali și actorii economici de la nivel local, regional, național;
-să elaboreze parcursurile de actualizare a competențelor pe baza a trei pași: evaluarea competențelor, furnizarea unei oferte de învățare personalizate, flexibile și de calitate, precum și validarea și recunoașterea competențelor dobândite.
evaluarea competențelor – prin realizarea unui audit al competențelor, pentru identificarea celor existente și a nevoilor de actualizare; aplicarea, în cazul adulților slab calificați, a mecanismelor de validare a învățării non-formale și informale pentru a evalua și/sau certifica competențele existente; – furnizarea unei oferte de învățare personalizate, flexibile și de calitate – aceasta trebuie să răspundă nevoilor identificate prin evaluare și să aibă în vedere nevoile de pe piața muncii la nivel local, regional și național.

Recomandările formulate către statele membre vizează următoarele direcții de acțiune:

-să dezvolte parteneriate între actori publici și privați relevanți din domeniile educației și formării profesionale, ocupării forței de muncă, social, cultural, inclusiv prin cooperarea transfrontalieră și regională;
-să asigure informarea cu privire la beneficiile generate de actualizarea competențelor, la măsurile de sprijin şi la oportunitățile de actualizare a competențelor;
-să furnizeze servicii de orientare și/sau mentorat;
-să asigure măsuri de sprijin pentru angajaţi şi pentru angajatori, care să susţină actualizarea competențelor;
-să monitorizeze şi să evalueze impactul măsurilor implementate.

Politici europene centrate pe promovarea competențelor profesionale, solicitate la locul de muncă

Recomandarea Consiliului din 22 mai 2017 privind Cadrul european al calificărilor pentru învățarea pe tot parcursul vieții și de abrogare a Recomandării Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învățarea de-a lungul vieții (2017/C 189/03) [European Qualifications Framework for lifelong learning

Obiectivele recomandării se centrează pe contribuția la modernizarea sistemelor de educație și de formare, precum și pe sporirea angajabilității, a mobilității și a integrării sociale a lucrătorilor și a cursanților. Recomandarea vizează, de asemenea, o mai bună corelare a învățării formale, non-formale și informale și sprijinirea validării rezultatelor învățării dobândite în diferite contexte În viziunea recomandării, calificările sunt rezultate ale învățării și ale unui proces formal de evaluare și validare, care semnalează angajatorilor cunoștințele și capacitățile celor care le dețin. Pentru valorificarea rezultatelor învățării de la nivelul unui sistem de educație și formare național, pe piața europeană a forței de muncă, la nivel european au fost emise recomandări către statele membre, prin luare în considerare a circumstanțelor naționale. Aceste recomandări fac referire la:
Utilizarea CEC pentru corelarea sistemelor naționale de calificare și compararea tipurilor și nivelurilor de calificare din UE, prin corelarea nivelurilor de calificare naționale cu cele din CEC; acolo unde situația o cere, se recomandă actualizarea nivelurilor de calificare pentru armonizarea cu cele europene;

Principiile de asigurare a calității aplicabile calificărilor europene să fie respectate și pentru sistemele naționale ale calificărilor, luând în considerare principiile și reglementările de la nivel național;
Accesibilizarea rezultatelor procesului de corelare a competențelor naționale și europene și responsabilizarea instituțiilor care coordonează centrele naționale pentru CEC;
Încurajarea utilizării CEC cât mai extinsă, astfel încât să fie facilitată compararea calificărilor și transparența rezultatelor învățării.
Pentru implementarea acestor recomandări și susținerea statelor membre, la nivel european sunt derulate acțiuni de susținere a punerii în aplicare a CEC, prin compararea si dezbaterea metodologiilor pentru armonizarea calificărilor naționale.
În acest sens este necesară implementarea unor proceduri de armonizare a calificărilor internaționale prin intermediul sistemelor naționale ale calificărilor și prin schimb permanent de informații între statele membre.
Elaborarea unui sistem care să faciliteze învățarea reciprocă și schimbul de bune practici între statele membre este considerată un plus al întregului demers.

Recomandarea Consiliului din 20 noiembrie 2017 privind monitorizarea parcursului profesional al absolvenților (2017/C 423/01) [Council Recommendation of 20 November 2017 on tracking graduates]

Pentru promovarea productivității si capacitații inserției profesionale la nivelul statelor membre, sunt necesare informații de calitate cu privire la parcursul profesional al absolvenților după încheierea programelor de educație și formare, respectiv după obținerea unei calificări. Informațiile facilitează înțelegerea provocărilor legate de inserția profesională a absolvenților în unele sectoare de activitate, în unele regiuni, dar și identificarea de soluții la provocările legate de capacitatea de inserție profesională.
Este reafirmată, prin această Recomandare necesitatea dezvoltării unor sisteme de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților care să vizeze:

Colectarea datelor statistice anonimizate, referitoare la educație, fiscalitate, populație, seuritate socială;
Realizarea unor anchete longitudinale referitoare la absolvenți;
Posibilitatea autorităților publice de a asocia date din surse variate, pentru obținerea unor informații complexe cu privire la absolvenți.

Recomandarea Consiliului din 15 februarie 2016 privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă [Council Recommendation on the integration of the long-term unemployed into the labour market

Șomajul de lungă durată are efecte asupra potențialului de creștere al economiilor UE, crește riscul excluziunii sociale, sărăciei și inegalității, și duce la creșterea costurilor serviciilor sociale. Risc ridicat în fața șomajului de lungă durată au persoanele cu abilități reduse sau calificări reduse, persoanele cu dizabilități, membri ai grupurilor minoritare.
Având în vedere că această categorie de șomeri reprezintă jumătate din totalul șomerilor din UE, dar constituie mai puțin de o cincime dintre participanții la măsurile active de ocupare, o serie de recomandări de investiție în acest capital uman era necesară.
În acest sens, se recomandă statelor membre:

Sprijinirea înregistrării persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și instituirea unor măsuri de integrare mai bine corelate cu piața muncii;
Evaluarea individuală a șomerilor de lungă durată înregistrați;
Oferirea posibilității șomerilor de lungă durată de a încheia un acord de integrare în muncă în cel mult 18 luni de la intrarea în șomaj.

Având în vedere acestea, principalele recomandări ale Comisiei vizează:

Înregistrarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă la un serviciu pentru ocuparea forței de muncă;
Evaluare și abordare individuale – acordarea de sprijin, evaluare și orientare profesională personalizată;
Acorduri de integrare în muncă – li se oferă șomerilor de lungă durată înregistrați și care nu pot beneficia de Garanția pentru tineret, posibilitatea de a încheia un acord de integrare în muncă în cel mult 18 luni de la intrarea în șomaj;
Legături mai strânse cu angajatorii – prin dezvoltarea de parteneriate între diferiți actori instituționali relevanți, prin crearea de servicii pentru angajatori, prin direcționarea stimulentelor financiare către programele care sprijină integrarea pe piața forței de muncă, pentru a spori posibilitățile de angajare pentru șomerii de lungă durată înregistrați;
Evaluare și monitorizare – serviciile sociale și acordarea de venituri, punerea în aplicare a prezentei recomandări; încurajarea evaluării rezultatelor obținute de serviciile publice de ocupare a forței de muncă în ceea ce privește integrarea pe piața forței de muncă a șomerilor de lungă durată; cooperarea pentru a asigura cea mai bună utilizare a fondurilor structurale și de investiții europene

Pilonul european al drepturilor sociale, 17 noiembrie 2017 [The European Pillar of Social Rights

Pilonul european al drepturilor sociale este un document de politică prioritară care oferă drepturi noi și mai eficiente cetățenilor.
Documentul include 20 de principii esențiale, structurate în trei categorii, fiecare subsumând principii esențiale.

Egalitatea de șanse și accesul la piața muncii: 1. Educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții;

Egalitatea de gen;
Egalitatea de șanse;
Sprijin activ pentru ocuparea forței de muncă;

Condiții de muncă echitabile: 5. Locuri de muncă sigure și adaptabile; 6. Salarii; 7. Informații despre condițiile de angajare și protecția în caz de concediere; 8. Dialogul social și participarea lucrătorilor; 9. Echilibrul dintre viața profesională și cea personală; 10. Un mediu de lucru sănătos, sigur și adaptat și protecția datelor; – Protecția socială și incluziunea socială: 11. Îngrijirea copilului și sprijin pentru copii; 12. Protecție socială; 13. Indemnizații de șomaj; 14. Venit minim; 15. Prestații de bătrânețe și pensii; 16. Asistență medicală; 17. Incluziunea persoanelor cu handicap; 18. Îngrijire pe termen lung; 19. Locuințe și asistență pentru persoanele fără adăpost; 20. Accesul la servicii esențiale.

Aspecte privind implementarea politicilor europene relevante pentru domeniul competențelor pentru viață și pentru locuri de muncă:

Ca urmare a Recomandării Consiliului privind parcursurile de actualizare a competențelor: noi oportunități pentru adulți (2016/C484/01), un număr de state membre au acționat prin instituirea unor agende sau programe naționale pentru a susține actualizarea competențelor persoanelor șomere și a celor slab calificați. Multe dintre măsuri sunt susținute prin Fondul Social European, ceea ce arată coordonarea finanțărilor europene cu politicile europene (Comisia Europeană, 2019).
Totuși, programele au încă o amploare redusă din perspectiva dimensiunii grupurilor țintă vizate.
Un alt punct slab se referă la faptul că programele existente nu sunt focalizate pe competențele de bază într-o manieră adecvată.
De asemenea, multe dintre inițiativele dezvoltate nu includ toți cei trei pași recomandați (evaluarea competențelor, furnizarea unei oferte de învățare personalizate, flexibile și de calitate, precum și validarea și recunoașterea competențelor dobândite), nereușind să asigure oferte personalizate care se bazează pe evaluarea competențelor.
Serviciile de identificare și consiliere trebuie să fie mai bine dezvoltate, astfel încât să ofere motivare, susținere și ghidare pentru cei aflați în afara pieței muncii care se confruntă cu bariere multiple. În plus, este necesar să fie dezvoltate mecanisme de coordonare și cooperare între furnizorii de educație și formare și alți actori relevanți.

Nu în ultimul rând, sustenabilitatea inițiativelor existente ar trebui îmbunătățită, dincolo de perioada de finanțare prin intermediul Fondului Social European (Comisia Europeană, 2019 ).

O mare parte dintre inițiativele existente la nivel european în domeniul dezvoltării competențelor digitale urmăresc actualizarea competențelor forței de muncă în acest domeniu, în special la nivelul IMM-urilor. La nivel european, s-au înregistrat progrese în înțelegerea necesarului de competențe digitale și în dezvoltarea și pilotarea unor soluții pentru satisfacerea acestuia.
Instrumentele utile IMM-urilor se află în curs de dezvoltare.
Cadrele naționale de calificări reprezintă instrumente cheie de îmbunătățire a legăturilor între formarea inițială și formarea continuă, sprijinind indivizii să participe la educație și formare profesională prin diversificarea traseelor orizontale și verticale de învățare pe tot parcursul vieții.
Se înregistrează o tendință importantă la nivel statelor membre de a include în cadrele naționale și calificările furnizate de sistemul de formare profesională continuă.
Astfel, dezvoltarea cadrelor naționale de Calificări la nivelul statelor membre a sprijinit politicile europene care promovează sistemul de educație și formare profesională ca un sistem dedicat învățării pe tot parcursul vieții, sporind vizibilitatea și comparabilitatea competențelor și calificărilor (Cedefop, 2018, 2019).

În plus, un număr important de state membre au realizat corelarea cadrelor naționale cu Cadrul european al calificărilor. Bazându-se pe o viziune comună, cadrele naționale de calificări din statele membre au sprijinit o implementare mai consistentă a abordării bazate pe rezultatele învățării, dezvoltarea sistemelor de validare și certificare a învățării non-formale și informale, creșterea implicării stakeholderilor (Cedefop, 2018).
Relevanța programelor de educație și formare profesională în raport cu piața muncii încă trebuie îmbunătățită.
Astfel, în statele membre, numărul programelor bazate pe învățare la locul de muncă rămâne insuficient.
În acest sens, este necesar ca statele membre să își intensifice eforturile de implicare a întreprinderilor în programele bazate pe învățare la locul de muncă, de dezvoltare a unor sisteme adecvate de asigurare a calității, de asigurare a unor mecanisme de finanțare și sprijin pentru cooperarea dintre instituțiile EFP și întreprinderi (Fișa tematică ”Competențele necesare pe piața muncii”, 2017 ).
De asemenea, oportunitățile de tranziție din sistemul de educație și formare profesională în învățământul superior trebuie sporite. Un argument important în favoarea politicilor de promovare a învățământului profesional și tehnic ca primă alegere și valorizarea acestuia ca facilitator al tranziției la piaţa muncii este reprezentat de faptul că, în majoritatea statelor membre, absolvenții învățământului profesional înregistrează rate de ocupare superioare absolvenților de învățământ secundar superior general. Statele membre nregistrat unele progrese în asigurarea competențelor de bază, în special prin măsuri adresate celor din medii defavorizate (Fișa tematică ”Competențele necesare pe piața muncii”, 2017)

De asemenea, oportunitățile de tranziție din sistemul de educație și formare profesională în învățământul superior trebuie sporite. Un argument important în favoarea politicilor de promovare a învățământului profesional și tehnic ca primă alegere și valorizarea acestuia ca facilitator al tranziției la piaţa muncii este reprezentat de faptul că, în majoritatea statelor membre, absolvenții învățământului profesional înregistrează rate de ocupare superioare absolvenților de învățământ secundar superior general.
Statele membre înregistrat unele progrese în asigurarea competențelor de bază, în special prin măsuri adresate celor din medii defavorizate (Fișa tematică ”Competențele necesare pe piața muncii”, 2017)

Bibliografie/Webografie