Exemple de bune practici

Exemple de bune practici din state membre UE şi România pentru atenuarea deficitului cantitativ şi calitativ de forţă de muncă
  • Cu scopul de a gestiona deficitul de forţă de muncă, majoritatea statelor membre UE au implementat măsuri suplimentare pentru a stimula mobilitatea internă şi internaţională.
  • Principalele măsuri luate de statele membre pentru a stimula mobilitatea internaţională a forţei de muncă vizează politici specifice de admitere a unor categorii specifice de lucrători din ţări non-UE, măsuri de satisfacere a nevoilor pieţei muncii pentru anumite sectoare de activitate sau categorii de lucrători, identificate ca fiind necesare în urma măsurării deficitului forţei de muncă, precum şi măsuri de atragere şi retenţie a studenţilor internaţionali şi a cercetătorilor.
  • De asemenea, măsurarea deficitului forţei de muncă reprezintă o iniţiativă cheie, în majoritatea statelor, iar toate celelalte măsuri şi politici sunt elaborate pornind de la nevoile identificate.
  • Majoritatea statelor membre au implementat măsuri specifice de creştere a gradului de ocupare activă, cu scopul de a stimula inserţia pe piaţa muncii a grupurilor NEETs şi a grupurilor vulnerabile şi de a prelungi durata vieţii active. Activarea grupului NEET (persoane care nu sunt înrolate în educaţie, învăţământ şi nici nu lucrează) se realizează prin acţiuni de intervenţie care vizează, de obicei, acţiuni de consiliere, mecanisme de încurajare a angajării prin oferirea de oportunităţi, dezvoltarea competenţelor şi parteneriatelor cu angajatorii. În contextul unor tensiuni ridicate pe piaţa muncii şi a creşterii vârstei medii a populaţiei europene, prelungirea vieţii active şi reducerea numărului persoanelor care solicită pensionare anticipată poate contribui semnificativ în viitor atât la sustenabilitatea sistemului de pensii, cât şi la sporirea ofertei de muncă. În acest sens, din ce în ce mai multe state membre implementează politici ce includ elemente precum formarea continuă, combinate cu măsuri de stimulare a menţinerii în activitate prin utilizarea unor forme flexibile de muncă şi cu măsuri de reintegrare pe piaţa muncii a lucrătorilor cu vârstă înaintată.
  • În cadrul acestei secţiuni am inclus o serie de bune practici ce vizează măsuri şi politici adoptate de către statele membre UE cu scopul de a combate deficitul forţei de muncă. În acest sens, au fost analizate o serie de iniţiative şi politici naţionale, implementate de statele membre UE, pe mai multe arii cheie:
  • educaţie,
  • mobilitate internă şi internaţională
  • stimularea ocupării forţei de muncă.
  • http://www.cide.ro/Piata%20muncii%20din%20Romania.pdf
EXEMPLE DE BUNE PRACTICI: ROMÂNIA
Programul Național de Reformă 2019

Programul Național de Reformă 2019

Tip de document: Program național trans-sectorial
Competențe vizate: competențe profesionale, digitale, antreprenoriale, competențe-cheie
Grup țintă: funcționari din administrația publică, tineri NEETs, șomeri, persoane inactive, elevi, studenți, absolvenți de învățământ profesional și universitar
Programul Național de Reformă (PNR) constituie o platformă-cadru pentru definirea priorităților de dezvoltare care ghidează evoluția României în vederea atingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020, dar și pentru definirea unor reforme care să răspundă anumitor provocări identificate de COM. PNR 2019 a fost elaborat în conformitate cu orientările COM, cu prioritățile stabilite prin Analiza Anuală a Creșterii 2019, fiind luate în considerare atât Recomandările 34 Specifice de Țară 2018, cât și Raportul de țară din 2019 privind România. Programul vizează fructificarea potențialului de creștere prin stimularea competitivității și productivității, consolidarea coeziunii sociale și teritoriale, crearea de noi locuri de muncă, toate acestea urmărind reducerea decalajelor față de celelalte state membre ale UE.

EXEMPLE DE BUNE PRACTICI: ROMÂNIA
Strategia națională privind Agenda Digitală pentru România 2020

Tip de document: strategie naţională
Competențe vizate: competențe digitale, competențe pentru viață
Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2014 – 2020 a fost dezvoltată pe baza programului Agenda Digitală pentru Europa 2020
La nivel educațional, strategia propune un ansamblu de măsuri cu rol de dezvoltare a competențelor digitale la nivelul actorilor școlari și de promovare a utilizării noilor tehnologii în învățare, prin:

  • promovarea utilizării TIC în curriculum, prin: resurse OER (Open Educational Resources sau Resurse Educaționale Deschise) şi Web 2.0 cu privire la învăţare şi evaluare bazate pe proiecte şi ePortofoliul rezultatelor elevului sau studentului şi crearea unui conţinut și a unor interacţiuni digitale originale;
  • promovarea utilizării TIC pentru susţinerea activităţilor extracurriculare (tabere de creaţie, schimburi de experienţă, vizite internaţionale de studiu şi proiectul eVacanţa);
  • dezvoltarea programelor de pregătire profesională continuă cu ajutorul TIC, pentru obținerea de cunoştinţe şi abilități necesare persoanelor adulte în mod voluntar pe tot parcursul vieții, pentru beneficii personale sau profesionale.

Webografie