Piața europeană a muncii
Prognoza pieţei muncii în unele state membre ale UE
- Definiţia „calificărilor” nu este uniformă în ţările europene.
- În multe state, „calificările” sunt definite, făcându-se referinţă atât la calificările ocupaţionale, cât şi la nivelul educaţional (Irlanda, Franţa, Olanda, Austria, Polonia, Finlanda şi România); în Estonia, Italia şi Cipru calificările sunt definite, în mare parte, ca ocupaţii, iar în Republica Cehă şi Germania se pune accentul pe nivelul educaţional.
- Utilizarea sistemelor internaţionale de clasificare este destul de răspândită în ţările europene. Sectoarele economice sunt, de obicei, clasificate în conformitate cu sistemul european standard de clasificare a industriilor NACE (Austria, Cipru, Estonia, Germania, Italia şi România), în timp ce în Irlanda, Olanda şi Polonia sunt folosite sisteme naţionale de clasificare, care sunt comparabile, însă, cu NACE.
Piața europeană a muncii – prognoza structurii ocupaționale
- Echilibrul extrem de fragil al pieţei muncii, aflat permanent sub impactul unor influenţe divergente, la confluenţa dintre factorii determinanţi ai cererii şi ofertei de muncă, necesită abordări complexe.
- Progresul tehnologic, internaţionalizarea economiei impun o regândire a strategiilor şi politicilor în domeniul ocupării, în strânsă legătură cu celelalte componente ale cadrului macroeconomic, precum şi cu problematica de ordin social.
- Măsurile active şi pasive aplicate strict pe piaţa muncii, nu-şi dovedesc eficienţa decât pe termen scurt, devenind din ce în ce mai evident că ocuparea forţei de muncă nu este o simplă rezultantă a funcţionării mecanismelor economice, ci o consecinţă a strategiilor şi politicilor economice naţionale, regionale şi sectoriale, a politicilor financiare şi monetare, iar măsurile de menţinere a echilibrului pieţei muncii trebuie să fie rezultatul analizei ex-ante a impactului unor astfel de strategii şi politici, precum şi componentelor esenţiale ale acestora, actualizate şi ajustate ex-post, în funcţie de rezultatele practice şi eficienţa acestora, raportate la evoluţiile la nivel macro şi microeconomic.
- Studiile de specialitate descriu cererea de muncă pentru diferite tipuri de activități, împreună cu informații despre calificările necesare. Acestea oferă date privind proiecția angajării pe ocupații: cum se va schimba aceasta în timp și cum va evolua până în anul 2030 și furnizează, de asemenea, informații despre calificările deținute de populația ocupată. Natura locurilor de muncă în Europa se schimbă de-a lungul timpului, la fel ca și cererea pentru calificări și abilități. Unele profesii și meserii se mută în străinătate, altele se automatizează, așa cum noi locuri de muncă se creează, iar acestea necesită noi seturi de abilități și calificări. O parte importantă din oportunitățile de angajare până în 2030 va fi reprezentată de nevoia de înlocuire a persoanelor ce părăsesc piața forței de muncă, în principal prin pensionare.
- În Europa, creșterea medie a ocupării, în perioada 2016-2030 se estimează a fi de 6.8.
- %http://mts.ro/wp-content/uploads/2019/01/PROGNOZA-EVOLU%C8%9AIEI-%C8%98I-TENDIN%C8%9AELOR-PIE%C8%9AEI-MUNCII.pdf
- https://www.cedefop.europa.eu/en/tools/skills-intelligence
- Se prognozează, astfel, o creștere accentuată în zona serviciilor, iar cea mai accentuată scădere în industria extractivă și în sectorul agricol.
- Cea mai accentuată scădere se prognozează a se înregistra în cazul fermierilor și lucrătorilor în agricultură, în principal pe seama tehnologizării și automatizării activităților.
- De altfel, procesul de dezvoltare a tehnologiei informației, a informatizării și automatizării au determinat, conform surselor citate, creșterea ocupării în domenii ale economiei high-tech.
- Modificările structurale prezentate mai sus vor face ca, în perioada 2016-2030, conform prognozelor, din totalul locurilor de muncă noi sau vacantate la nivelul UE, un număr important 14.114.753 să fie locuri de muncă noi (din care se scad cele pierdute) și 137.261.121 să fie locuri de muncă de înlocuire.
- Cele mai multe pierderi se vor înregistra în ocupațiile de funcționar, muncitor în agricultură și meseriași.
Clasamentul primelor 5 sectoare cu cele mai mari rate de creștere a ocupării, între 2016 și 2030 :
1. Servicii profesionale 23.5%
2. Servicii administrative 16.3%
3. Artă & recreere 12.9%
4. Servicii de furnizare a energiei 10.5%
5. Finanțe & asigurări 9.8%
Primele 5 ocupații, cu cele mai mari rate de creștere a ocupării în Europa, între 2016 și 2030, vor fi:
1. Tehnicieni în domenii sociale 52.9%
2. Funcționari în serviciul cu publicul 30.0%
3. Montatori 26.8%
4. Muncitori tehnici 22.2%
5. Specialiști cu ocupații intelectuale și științifice, în domeniul social și legal 20.5 %
Se prognozează, astfel, o creștere accentuată în zona serviciilor, iar cea mai accentuate scădere în industria extractivă și în sectorul agricol.Sursa: Cedefop