Politici naționale relevante pentru domeniul competențelor pentru viață și pentru locuri de muncă

Prezentarea politicilor naționale relevante pentru domeniul competențelor a pornit de la identificarea reglementărilor naţionale care fac referire la problematica competențelor, prin preluarea, valorificarea și ajustarea politicilor europene la nivel de legi, planuri de acțiune, strategii naționale și sectoriale și alte măsuri de intervenție.
Politici naționale cadru de promovare a competențelor
Programul Național de Reformă 2019
Tip de document: Program național trans-sectorial
Competențe vizate: competențe profesionale, digitale, antreprenoriale, competențe-cheie
Grup țintă: funcționari din administrația publică, tineri NEETs, șomeri, persoane inactive, elevi, studenți, absolvenți de învățământ profesional și universitar

Strategia națională pentru ocuparea forței de muncă 2014-2020

Strategia are ca principal deziderat valorificarea potențialului forței de muncă în direcția realizării unei economii ”competitive, bazată pe inovare şi cunoaştere, participativă şi inclusivă”.
Ținta fixată pentru anul 2020 este depășirea ratei de 70% de ocupare în rândul populației cuprinse în grupa de vârstă 20-64 de ani.
Obiectivele asumate în cadrul strategiei sunt:

Creşterea ocupării în rândul tinerilor şi prelungirea vieţii active a persoanelor în vârstă;
Îmbunătăţirea structurii ocupaţionale şi a participării pe piaţa muncii în rândul femeilor şi persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile;
Dezvoltarea unei resurse umane cu un nivel înalt de calificare şi competenţe adaptate la cerinţele pieţei muncii;
Îmbunătăţirea mecanismului de fundamentare, implementare, monitorizare şi evaluare a politicilor cu impact pe piaţa muncii.

Direcțiile de acțiune subsumate realizării obiectivelor propuse sunt:

Diminuarea șomajului în rândul tinerilor şi a numărului de tineri din categoria NEETs (care nu sunt în ocupare, educație sau formare);
Creșterea participării pe piața muncii a persoanelor în vârstă;
Reducerea ocupării în agricultura de subzistență şi facilitarea relocării acestei resurse umane către activități non-agricole;
Creșterea participării femeilor pe piața muncii, inclusiv prin măsuri suport de reconciliere a vieții profesionale cu cea de familie;
Creșterea participării persoanelor care aparțin grupurilor vulnerabile pe piața muncii prin dezvoltarea de măsuri care să combine suportul social cu activarea;
Sprijinirea adaptabilității și a dezvoltării permanente a forței de muncă corelate cu schimbările structurale ale pieței muncii;
Îmbunătățirea nivelului de competențe al persoanelor șomere și inactive apte de muncă pentru a facilita reintegrarea acestora pe piața muncii;
Consolidarea mecanismului de fundamentare, implementare, monitorizare și evaluare a politicilor cu impact pe piața muncii;
Consolidarea dialogului social la toate nivelurile pentru a facilita adoptarea, implementarea și respectarea politicilor cu impact pe piața muncii.
Documentul subliniază faptul că economia națională produce un număr redus de locuri de muncă, iar această situație se reflectă negativ în special asupra unor grupuri care sunt cele mai vulnerabilizate de crize / restructurări economice.
Alături de aceștia, 49 alte grupuri de persoane care sunt identificate ca fiind vulnerabile pe piața muncii sunt: persoane ocupate în agricultură, persoane defavorizate din mediul rural, persoane de gen feminin, persoane cu dizabilități, persoane de etnie romă.
Printre principalele măsuri propuse de strategie care vizează domeniul competențelor, sunt cele care propun: dezvoltarea de competențe profesionale specifice – în special prin ucenicie la locul de muncă, stagii de practică / pregătire profesională, mentorat / coaching (inclusiv intergenerațional, de la vârstnici/adulți către tineri, de exemplu); formarea profesională continuă (inclusiv consiliere, orientare și reconversie profesională); dezvoltarea de abilități antreprenoriale; realizarea de stagii de formare profesională inițială prin programe de tipul ”A 2-a Șansă”; reintegrarea profesională și reabilitarea vocațională și profesională destinate persoanelor cu dizabilități; recunoașterea competențelor dobândite în contexte non-formale şi informale și la programe gratuite de formare profesională.

Planurile de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale pentru ocuparea forței de muncă 2014-2020 cuprind măsuri și acțiuni remediale și adaptative pentru structura ocupațională și de competențe a forței de muncă din România care urmăresc:

O.1.Creșterea ocupării în rândul tinerilor și prelungirea vieții active a persoanelor în vârstă.

Creșterea relevanței ofertei educaționale inițiale la nevoile pieței muncii, inclusiv prin dezvoltarea unor mecanisme de anticipare a nevoii de formare profesională și de monitorizare a tranziției de la școală la viața activă;
Susținerea dezvoltării competențelor practice și formării la locul de muncă prin revalorizarea și susținerea financiară a programelor de uceniciei, a stagiilor cu contracte de stagii;
Creșterea nivelului de informare a elevilor din sistemul de educație cu privire la oportunitățile existente pe piața muncii și a calificărilor de viitor, dar și referitoare la oportunitățile educaționale oferite prin IPT, învățământ dual, paralel cu modernizarea instituțiilor de învățământ și a centrelor de formare profesională;

O.2. Îmbunătățirea structurii ocupaționale și participării pe piața muncii în rândul femeilor și persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile

Creșterea accesului persoanelor din grupuri vulnerabile (copii și tineri cu CES, persoane cu dizabilități, persoane din mediul rural, persoane în curs de disponibilizare, solicitanți de azil, etnici romi, persoane eliberate din detenție, șomeri de lungă, durată tineri care au părăsit sistemul de protecție, persoane în vârstă, femei inactive, femei la finalizarea concediului pentru creșterea și îngrijirea copiilor, persoane aflate în sistemul de asistență socială) la programe gratuite de formare profesională;
Acordarea de consultanță și asistență pentru începerea unei activități pe cont propriu, dar și continuarea aplicării curriculumului privind formarea și dezvoltarea spiritului antreprenorial, inclusiv prin promovarea unor modele de creștere economică sustenabilă;
Creșterea mobilității tinerilor prin reformarea și dezvoltarea EURES;
Stimularea ocupării și mobilității persoanelor inactive alături de măsuri de combatere a stereotipurilor și discriminărilor de gen și etnie.

O.3. Dezvoltarea unei resurse umane cu un nivel înalt de calificare și competențe adaptate la cerințele pieței muncii.

Dezvoltarea competențelor cheie prin revizuirea curriculumului și standardelor de pregătire pentru IPT;
Dezvoltarea competențelor digitale, inclusiv prin dezvoltarea competențelor cadrelor didactice de a utiliza tehnologia informației;
Susținerea orientării către cariere în domenii ale științei și tehnologiei și facilitatea accesului acestora pe piața muncii prin sprijinirea investițiilor în CDI și în transfer tehnologic;
Adaptarea lucrătorilor și a întreprinderilor pentru tranziția la ”economia verde”;
Recunoașterea competențelor dobândite în contexte non-formale și informale;
Focalizarea activităților de formare profesională asupra sectoarele cu potențial de creștere economică;
Elaborarea și implementarea Cadrului Național al Calificărilor

O.4. Îmbunătățirea mecanismului de fundamentare, implementare, monitorizare și evaluare a politicilor cu impact pe piața muncii

Perfecționarea continuă a personalului ANOFM în diverse domeniirecum noile metode de furnizare a serviciilor, modificările legislative din domeniul ocupării, formarea profesională a șomerilor, informarea și consilierea profesională, comunicare etc.;
Crearea unui sistem de participare continuă a partenerilor sociali la elaborarea și monitorizarea politicilor de ocupare a forței de muncă.
Măsurile și acțiunile propuse presupun o bună coordonare între instituțiile aflate în subordonarea sau coordonarea în principal a Ministerelor Muncii și Protecției Sociale și al Educației și Cercetării (CNDIPT, ANOFM, IM, ISJ/ISMB, CJRAE/CMBRAE).
Implementarea strategiei solicită însă și implicarea altor instituții precum Ministerul Tineretului și Sportului și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, dar și a diferiți actori sociali (sindicate, patronate, societate civilă

Strategia națională de învățare pe tot parcursul vieții 2015-2020

Obiectivele strategice asumate vizează creșterea participării la învățarea pe tot parcursul vieții și creșterea relevanței sistemelor de educație și formare profesională pentru piața muncii.
Principalele direcții de acțiune asumate de strategie, cu relevanță din perspectiva competențelor, sunt:

furnizarea de stimulente financiare/ subvenţii, inclusiv pentru angajatori, pentru recrutarea şomerilor și a persoanelor inactive în programe de ucenicie, stagii de practică şi plasare de locuri de muncă care să constituie contexte de dezvoltare a competențelor practice;
încurajarea pieței de învățare pe tot parcursul vieții, inclusiv prin îmbunătățirea serviciilor de consiliere;
evaluarea nevoilor de competenţe şi dezvoltarea unui set de competenţe mai cuprinzător prin evaluări regulate ale nevoilor de competenţe, studii de monitorizare a inserţiei pe piaţa muncii, activităţi de monitorizare;
elaborarea de analize a competenţelor (care să acopere angajatorii, furnizorii de formare, unităţile de învăţământ şi indivizii)
îmbunătăţirea Cadrului Naţional al Calificărilor și consolidarea coordonării între părțile interesate.

Strategia României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2014 – 2020

Obiectivele Strategiei sunt:

Creșterea nivelului de incluziune educațională a cetățenilor români aparținând minorității rome la un nivel similar cu cel al restului populației;
Creșterea nivelului de ocupare a cetățenilor români aparținând minorității rome şi combaterea decalajelor de participare pe piața muncii formală comparativ cu populația majoritară.
Principalele grupuri vulnerabile identificate sunt acele persoane aparținând minorității rome, în special cele care sunt în risc de excluziune socio-economică şi de marginalizare socială. Persoanele cu șanse reduse de acces la piața muncii formală se constituie în principal din: tineri; persoane cu educație scăzută; persoane de gen feminin; persoane în șomaj de lungă durată, mai ales cele din zonele în care oportunitățile de angajare sunt limitate; persoane fără competențe profesionale sau cu competențe care nu sunt cerute pe piața muncii locală; persoane cu dizabilități
În ceea ce privește stimularea ocupării forței de muncă, principalele direcții de acțiune propuse vizează: oferirea de servicii gratuite de informare şi consiliere profesională a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă; oferirea de servicii gratuite de mediere pe locurile de muncă vacante sau nou create; acordarea gratuită de servicii de consultanță şi asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea unei afaceri; organizarea de cursuri de formare profesională pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă; oferirea de servicii gratuite de evaluare și certificare de competențe dobândite în sistem informal și non-formal; cuprinderea în programe de ucenicie la locul de muncă.

Bibliografie/Webografie